Putin suflet, domnilor

Constatasem mai demult ca numai la spital si in justitie sa nu ajungi. Abia acolo incepi sa vezi mizeria umana de toate formele, acolo omul e gol de orice spoiala a civilizatiei, precum politetea, altruismul, empatia.
Acolo, datorita parte faptului ca in momentele cand instinctele de supravietuire preiau controlul dar si faptului ca ambianta spitalelor din Romania e aia care e, incepi sa te simti frustrat.

Bineinteles ca frustrarile sunt aceleasi pe care le simti la orice confruntare cu statul roman, cu birocratia eterna. Contactul cu functionarul mai mult sau mai putin marunt, dar functionar pana la urma, care paradoxal are atitudine de boier pe mosie, te face sa te vrei sa il iei la palme.

Boooon, sa trecem la obiect. Intr-un post precedent vorbeam de un spital din vecinatate. Sa-i dam si numele, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf.Maria" - Iasi. Suplimentar trebuie sa recunosc ca desi am pasioneaza domeniul medical, nu am inteles niciodata ce e aia policlinica, dispensar ori spital, decat ca la spital te internezi. Nu stiu daca sunt ca parchetul, judecatoria si tribunalul, habar nu am daca am voie sa ma duc direct la spital sau nu. Dar am obtinut o trimitere pentru unul din copii catre spitalul Sf. Maria.

M-am dus la ora 9 jumatate dimineata. Am intrat si eu pe una din cele trei intrari pe unde scria ca nu e interzis sa intri, asta era singurul semn distinctiv. Inauntru exista un hatis de coridoare, holuri delimitate de usi de lemn instalate ulterior si asa mai departe. Ca o paranteza as putea spune ca spitalele in romania par a fi desenate intentionat complicat, ca urmare, parca, a unei intreceri secrete intre arhitecti. Inauntru nu am putut gasi nici o explicatie despre cum as putea ajunge la sectia respectiva, nici daca am sau nu voie sa ma duc direct, trebuie bon?, exista triaj?, nimic. Am apelat la metoda infailibila in astfel de medii incompetente, am intrebat femeia de serviciu. La etajul 6.

La etajul sase, coridoare goale, saloane, instructiuni si denumiri pe usi care nu mai au nici o legatura cu ce e in spatele lor. Dupa ce am dat de niste bai si ne camere sinistre gasesc persoana cautata. Care ma repede ca sa stau la lift, in holul mare ca vine ea. Pai nu, ca nu am venit cu copilul, numai cu o intrebare. A, pai daca nu ati venit cu copilul de ce ati venit? Pai sa intreb. Bine, intrebati, dati-mi trimiterea. Da, bine, veniti maine. Pai stau aproape, vin inapoi in maxim jumatate de ora. Nu, nu, maine, azi consult pana la 11, am curs cu studentii dupa aia. Bun, maine de la cat? De la 8. Dar pana la cat aveti program?, intreb eu stiind ca copiii mei de un an dorm pana la 9. Nu, pai daca v-am zis la 8, veniti aici la 8. Bine, multumesc.

Am plecat. Si sper sa nu mai fie nevoie sa ma mai duc vreodata pe acolo. Ideea e asa. Nu inteleg de ce trebuie sa fiu tratat ca un taran caruia i se face un favorul de pupa mana boierului
. De ce trebuie sa astept pe hol la lift? Daca nu e cabinet de consultatie acolo, de ce sunt trimis acolo si de ce se consulta copii acolo? Iar daca e, nu e normal sa pot intra, sa intreb, si sa existe o sala de asteptare si un program ?!? Si astea sa fie afisate undeva? Si nu e normal ca platitor de asigurare medicala, sa beneficiez de serviciile astea cu respect? Doctorii nu sunt un fel de regent al lui dumnezeu pe pamant, oricat li se inculca mentalitatea asta, oricat se autoprogrameaza ei sa creada ca sunt deaspra noastra, nu sunt.

Ce nu au inteles ei din capitalismul asta, in afara ca banii luati ca si "cadou" de la pacienti pot fi folositi sa-ti cumperi terenuri, masini si case fara sa te ia cu "ilicitul", e ca meseria lor e si ea o meserie cu productivitatea si cu clientii ei.
In momentul asta, EU sunt ala care trebuie sa fie gadilat, si nu doamna doctor, ea traieste de pe urma banilor mei, nu invers. Pentru ca e platita de stat. Acum, eu am sa ma duc la un cabinet particular, un alt doctor o sa imi ia banii, dar pentru ca o sa fie o tranzactie directa, probabil ca o sa ma respecte. Ce nu intelege doamna doctor e ca daca dansa nu primeste bani de la pacienti, atunci salariul ei din care si-a cumparat terenurile, apartamentele si casele din declaratia de avere (iata ce bine ca sunt publice) depinde de aceeasi pacienti, doar ca indirect. Iar daca primeste bani, nu stiu, atunci ar trebui sa se poarte frumos cu ei macar pana lasa plicul din mana.

Cam asta ar fi ideea pe azi. Initial ma gandeam sa-i zic : Mai mult suflet pentru doctori, sau Implante de suflet pentru doctori. Dar cred ca de fapt e vorba de o lipsa de rationamente logice care sa ii faca sa inteleaga ce am explicat mai sus vis-a-vis de buzunarul lor. Adica lipsa de inteligenta.